marți, 8 ianuarie 2013

Distrugerea unei nave reptiliene uriaşe aflată la marginea sistemului solar

În cadrul unui interviu, pe parcursul a 45 de minute, Tolec a vorbit cu Tanaath, reprezentant al Legiunii de Argint (reprezentantul uman al unei organizaţii constituită din fiinţe care trăiesc în dimensiunile superioare ale Universului, şi care nu activează pe Pământ în lumea fizică). Legiunea de Argint nu este afiliată cu nicio organizaţie existentă pe Pământ, fie ea politică sau de orice alt fel. Cu toate acestea, Legiunea de Argint are mulţi aliaţi şi colaborează cu Consiliul Andromeda, având operaţiuni comune.


Tanaath vorbeşte despre unele operaţiuni din spaţiul cosmic care au implicat forţe speciale, compuse din peste 250 de membri ai Legiunii de Argint, şi câteva nave cosmice ale Federaţiei Galactice (a nu se confunda cu Federaţia Galactică a Luminii care îşi are originea în sistemul Sirius), care au atacat şi distrus o uriaşă navă reptiliană, de forma unui cub.
Această navă funcţiona ca un complex automat, care transmitea în mod continuu frecvenţe negative de manipulare informaţională a anumitor “canale” (destinatari) care se află pe Pământ. De asemenea, avea rolul de navă-închisoare, unde erau capturate mai mult de 5000 de suflete umane şi care erau torturate pentru a le folosi forţa vitală. Aceste suflete umane au fost acum eliberate de acolo şi se află pe navele-spital (biosferele) Consiliului Andromeda unde primesc îngrijirile necesare pentru a se vindeca.
Nava cubică a fost pulverizată în spaţiul cosmic, alte 70 de nave de atac reptiliene care se aflau în acel loc au fost distruse, 19 au reuşit să fugă, iar una a fost capturată de către aceste forţe speciale ale Legiunii de Argint.
Tanaath povesteşte cum a fost atenţionată de către 3 oameni că acest cub malefic există undeva în spaţiul cosmic. După ce s-au realizat anumite cercetări de către Legiunea de Argint, s-a ajuns la hotărârea ca nava reptiliană să fie distrusă prin operaţiuni ascunse, de tip surpriză, pentru că întro confruntare directa, clasică, acest avanpost reptilian nu putea fi cucerit.
Dimensiunile cubului malefic erau de 50 km pe fiecare muchie. Este vorba de kilometri! Nava era uriaşă, şi era păzită de 100.000 de soldaţi din trupele de elită draco-reptiliene şi 100 de nave de atac reptiliene (dar la momentul când s-a început operaţiunea Legiunii de Argint acolo rămăseseră doar 90 de nave de atac). De asemenea, cubul uriaş beneficia de un scut energetic de apărare de mărimea planetei Pluto, care îi asigura o invulnerabilitate ridicată.
Tanaath spune că planeta Pământ are o “plasă” energetică specifică care, în timp, ar fi ajutat la trezirea fiinţelor umane, dar această reţea energetică perfect naturală a fost modificată de către reptilieni pentru a împiedica trezirea oamenilor.
Au existat acţiuni specifice de tip meditaţie realizate de mulţi oameni de pe Pământ pentru a îndepărta influenţa negativă reptiliană adânc implantata în această reţea planetară umana. Până la urmă reţeaua a fost transformată dintr-una negativă, într-una cu efecte benefice la nivel planetar.
Această reţea planetară negativă furniza energia necesară acelui cub reptilian pentru a-şi menţine scutul protector, astfel încât atunci când reţeaua terestră a fost “purificată” de negativitate, scutul cubului s-a disipat imediat, şi astfel s-a reusit atacarea de către Legiunea de Argint a bazei cosmice a reptilienilor.
Atacul a fost un succes deoarece Legiunea de Argint lăsase intenţionat publică informaţia că “acel cub reptilian este prea puternic pentru a fi atacat şi atacul se va face în schimb asupra unui alt avanpost reptilian aflat în alta parte a galaxiei”… A fost pur şi simplu inducerea în eroare a reptilienilor, astfel că ei au trimis imediat 10 nave de atac (din cele 100 de care dispuneau) la locul respectiv, rămânând doar cu 90.
Desigur că Legiunea conta pe o cotă mai mare de nave care să fie trimise de acolo, însă 90 în loc de 100 era oricum ceva bun şi mai uşor de contracarat.
În plus, au înscenat un atac masiv asupra acestor 90 de nave reptiliene care se mai aflau acolo, care părea că este acţiunea principală şi decisivă a operaţiunii împotriva reptilienilor. Însă, în timp ce acest atac era menţinut, 250 de membri ai forţelor speciale ale Legiunii de Argint şi 5 membri ai Federaţiei Galactice (a nu se confunda cu Federaţia Galactică a Luminii), au reusit să intre la bordul acestei nave-cub reptiliene şi să planteze peste tot bombe speciale, şi să elibereze în acelaşi timp mii de suflete umane care erau acolo capturate de reptilieni.
Acest cub avea anumite “întrebuinţări”… Una dintre ele era aceea de a menţine captive acele suflete umane care au fost deposedate de trupul lor fizic prin unele metode speciale (aici se referă şi la fiinţele umane care au fost “clonate” şi inlocuite cu hibrizi reptilieni umani care arată la fel ca oamenii “adevăraţi” dar care nu mai au suflet uman), şi de a le tortura pentru a le lua forţa vitală.
Aici Tanaath se referă la faptul că anumite fiinţe umane de pe Pământ au fost “copiate” fizic, astfel că există în prezent un fel de clonă a lor, care – fizic – arată la fel ca originalul, dar sufletul acelui om nu se mai află în corpul respectiv, ci este capturat în această închisoare specială. În schimb, în corpul clonei (care este o clonă hibrid reptilian-uman) se află un suflet reptilian.
Au fost salvate 100 % din aceste suflete ţinute acolo, şi duse apoi pe biosferele Consiliului Andromeda (nave-spital) unde primesc îngrijirile necesare pentru “decontaminare” şi vindecare energetică şi emoţională. Aici Tolec intervine şi afirmă că medicul-şef al Consiliului Andromeda (Azar) i-a spus că a fost foarte ocupat cu aceste operaţiuni de îngrijire care sunt necesare pentru revenirea acelor suflete la o stare de sănătate deplină. Tanaath continuă spunând că se va face tot ce este necesar pentru ca aceste suflete să-şi regăsească locul de pe Pământ. Toate cele 6 nave-spital biosfere ale Consiliului Andromeda oferă cele mai corecte îngrijiri medicale acestor suflete traumatizate.
Atât Tanaath cât şi Tolec subliniază că acest “obicei” de a răpi sufletele umane şi de a le menţine captive are rădăcini foarte vechi în istoria Pamantului, şi devenise o “tradiţie” a reptilienilor, după cum putem descoperi din numeroase mituri şi legende de pe Pământ.
Tolec subliniază că sufletele fiinţelor umane sunt virtual eterne. Dar face o paralelă cu filmul Matrix, unde oamenii erau folositi pentru a furniza energie electrică, ca o baterie. Similar, reptilienii foloseau aceste suflete pentru a le extrage forţa vitală, pe care apoi o utilizau după bunul plac.
Tanaath subliniază că reptilienii foloseau fiinţele umane ca sursă de hrană, şi anume toate emoţiile negative pe care oamenii le exprimă (stress, teamă, frică, panică, nervozitate, etc.) sunt cea mai “delicioasă” hrană pentru reptilieni, şi le asigură o porţie consistentă de energie specifică fără de care ei nu pot trăi. Reptilienii nu sunt deloc interesaţi de sentimente pozitive, ei nu caută decât energii negative, pe care le “storc” de la oameni.
Tolec detaliază şi spune că aceşti reptilieni din Draco şi Hidra sunt fiinţe cu o frecvenţă de vibraţie joasă, ce se află în dimensiunea a patra. Întrebarea firească este dacă ei pot să-şi manifeste prezenţa în această lume fizică, dacă ei pot să îşi creeze la voinţă un corp fizic? Răspunsul este DA. Atunci când se petrece asta, ei simt o nevoie acută de a se hrăni cu “carne proaspătă” asezonată cu emoţii negative din plin… Nu este o poveste frumoasă, dar este adevărul.
[Nota AIM: Aici poate merită să observăm "obiceiul" oamenilor care consumă carne animală după ce în prealabil au "torturat" victima după metode mai mult sau mai puţin "tradiţionale"... Se poate spune că este vorba de o "reptilianizare" a civilizaţiei umane, pe bună dreptate, aşa cum observa un membru AIM întrun articol recent.]
Tanaath continuă dezvăluirile şi spune că nava reptiliană care a fost capturată în urma atacului Legiunii de Argint a fost deposedată de întregul armament pe care îl avea (şi era plină “până în dinţi”), de motorul nuclear (care era similar cu un reactor nuclear de la Fukushima) pe care l-au înlocuit cu un motor bazat pe cristal, şi au modificat-o astfel încât să fie folosită ca o navă de salvare.
Tolec subliniază şi el că atunci când a fost cucerită ultima bază reptiliană submarină de pe Pământ, acolo au găsit întrun hangar o mulţime de nave reptiliene care aveau motoare nucleare ce prezentau un pericol serios pentru armonia şi natura de pe Pământ, mai ales că acel hangar era plin de alte motoare nucleare destinate să le înlocuiască pe cele originale, şi în plus erau reziduuri nucleare peste tot. Aceste motoare reptiliene erau instabile, şi a fost nevoie atunci să fie aduse la bordul unei biosfere pe rand, unul câte unul, pentru a evita o catastrofă de proporţii.
Tanaath dezvăluie că în urma operaţiunilor de contrainformaţii, s-a aflat că un astfel de motor nuclear reptilian poate să funcţioneze cel mult 2 ani după care trebuie înlocuit cu altul nou, iar un soldat reptilian rezistă la numai 3 misiuni la bordul unor astfel de nave reptiliene, după care el nu mai este capabil să fie folosit ca luptător, din cauza efectelor dezstruoase pe care le au aceste motoare nucleare asupra lor.
Tolec confirmă faptul că navele consiliului Andromeda folosesc motoare cristaline, iat Tanaath vine cu detalii spunând că acest motor pe care l-au pus în locul celui nuclear, pe nava reptiliană transformată, ocupa doar o zecime din spaţiul celui reptilian, şi nu necesita ecranare (fiind lipsit complet de radiaţii dăunătoare vieţii).
Operaţiunea s-a desfăşurat cam aşa: trupele de elită ale Legiunii de Argint se teleportau la bordul acelui cub reptilian, plantau imediat bombele în locuri ascunse ca să nu poată fi observate, şi se teleportau imediat. Practic, în acest fel foarte rapid şi discret, au reuşit să distrugă o navă reptiliană uriaşă, bine păzită.
Tanaath recunoaşte că au fost 75 de persoane (toţi din rândurile Legiunii de Argint, niciunul din Federaţia Galactică) care s-au reîntors la Sursă, în urma acestor operaţiuni în forţă, datorită faptului că aveau atât de multe răni încât corpul lor nu îi mai susţinea. Toţi aceştia, care în limbajul “pământesc” s-ar spune că “au murit”, au fost contactaţi ulterior de către colegii lor din Legiunea de Argint, li s-a oferit ocazia să revină în trupuri noi, şi ei au acceptat cu mare bucurie. Aşa încât, ceea ce la prima vedere ar fi fost catalogate drept victime ale confruntărilor armate în acest război cosmic de alungare a reptilienilor, sunt acum din nou “proaspeţi şi gata” pentru a o face din nou.
Tanaath subliniază că la aceste operaţiuni nu a participat niciun om care se află încarnat fizic pe Pământ, ci numai fiinţe umane din dimensiunile superioare care dispun de trupuri specifice acelor dimensiuni în care trăiesc.
Dispozitivele explozive plantate pe nava cubică reptiliană, au fost proiectate de specialişti din dimensiunea a 5-a şi acţionau mai întâi cu o implozie, şi apoi cu o explozie, în acest fel nava reptiliană a fost distrusă complet, practic pulverizată.
Un detaliu interesant, cei 5 oameni din Federaţia Galactică care au participat la aceste operaţiuni împotriva reptilienilor, veneau de pe o planeta care fusese până la urmă distrusă complet de reptilieni. Această planetă nu mai există acum…
100.000 de reptilieni – trupe de elită – se aflau pe acea navă cubică, iar Legiunea de Argint nu este nici pe departe atât de numeroasă.
Tanaath dezvăluie că această navă cubică reptiliană dispunea, pe lânga facilitatile de închisoare pentru acele suflete umane torturate, şi de inteligenţă artificială automatizată care “hrănea” anumite “canale” uname (mediumi) de pe Pământ cu informaţii false (dezinformare). Practic, erau ca nişte calculatoare programate în prealabil să “înşire” aşa-numite “informaţii” pe bandă rulantă, pentru cei pe care îi contactau…
Atât Tolec, cât şi Tannath, subliniază că există mulţi oameni pe Pământ care îşi oferă rolul de “canal” de comunicaţie, şi de multe ori ei sunt convinsi că au contactat vreun Arhanghel, sau vreo fiinţă superioară din Univers… De multe ori nu este cazul. Tanaath îi sfătuieşte pe toţi aceştia să-şi manifeste discernământul, pentru a înţelege adevărata natură a informatiilor pe care le primesc.
Aceasta este tactica reptiliană: le dau oamenilor ceea ce ei asteapta să audă, nu adevărul. Pentru a fi manipulaţi mai uşor. Pentru că ei beneficiază din plin din a ne minţi tot timpul, şi o fac de foarte mult timp…
Tolec arată că există anumiţi reptilieni care se arată oamenilor ca fiinţe luminoase, plăcute la vedere. Tanaath spune că le putem detecta adevăratele scopuri dacă le analizam cu atenţie mesajele: oare aceste mesaje pe care ei le transmit sunt de natură să ne crească încrederea în noi înşine, sau sunt de genul “Nu vă faceţi griji. O să avem noi grijă de voi. Voi nu trebuie să faceţi nimic. Va curge lapte şi miere dacă ne ascultaţi.”
Tolec subliniază că cei care ar trebui să decidă cine sunt conducătorii noştri, suntem doar noi, pământenii.
Revenind la descrierea navei cubice, Tannath spune că era proiectată de aşa manieră încât la distrugeri care nu erau prea mari, nava se refăcea singură (fiind complet automatizată), astfel că a fost necesar să o pulverizeze în spatiu prin detonarea simultană a tuturor încărcăturilor explozive plantate, pentru a se asigura că îşi încetează activitatea malefică.
Nava cubică, care se afla poziţionată dincolo de Centura Kuiper, mai avea foarte mult loc pentru a aduce acolo încă multe alte suflete umane, aşa încât Tanaath crede că era doar la începutul “misiunii” sale malefice. Localizarea exactă a staţiei-navă reptiliene este la 15 grade faţă de nordul eclipticii în direcţia stelei Alpha Centauri, iar explozia sa ar fi putut fi vizibilă doar prin marile telescoape care au o putere de detecţie foarte mare. Din păcate, toate aceste telescoape terestre care ar fi putut să înregistreze explozia, sunt controlate permanent de grupuri care nu au niciun interes să “scape” în public o asemenea înregistrare.
Această navă cubică este a cincea de acest fel, care a fost descoperită până acum, şi care fusese adusă acolo relativ de puţin timp, dacă e să ne referim la numărul mic de suflete umane care erau acolo prizoniere, şi de faptul că era uriaşă şi mai era foarte mult spaţiu pentru alte suflete prizoniere care ar fi putut să fie aduse acolo în viitor.
Se pare că nu mai există o altă bază spaţială ca aceasta în sistemul solar şi în vecinătăţile acestuia, iar orice încercare a reptilienilor de a reveni aici va presupune un efort mult mai mare, şi ar trebui să o facă folosind anumite portaluri energetice de transfer (stargate), care însă sunt foarte bine păzite de forţele Consiliului Andromeda.
La momentul în care s-a decis distrugerea navei, acei membri ai Legiunii de Argint care se aflau acolo, după ce plantaseră toate bombele şi salvaseră toate sufletele umane găsite acolo, au putut vedea fiecare, pe ecranele navei cubice reptiliene, şi au putut auzi în toate dispozitivele de comunicare audio ale acelei “fortăreţe”, ordinul de distrugere transmis de la Comandamentul Legiunii, împreună cu toţi reptilienii care nu-şi credeau urechilor ce se aude! În secunda următoare oamenii Legiunii de Argint s-au teleportat instantaneu de pe cub, şi explozibilii au detonat simultan, distrugând nava reptiliană. A fost o operaţiune cu specific “luat prin surprindere”, pentru că reptilienii erau atât de aroganţi încât nu îşi închipuiau că o echipă atât de mică numeric va putea să facă ceva.
Un aspect extrem de important în orice confruntare cu reptilienii, este că pe toate navele lor există o mulţime de paraziţi (micro-organisme creeate genetic întrun anume fel) care sunt în mod deliberat hrănite, şi care trăiesc în aerul de acolo. Rolul lor este de a invada imediat (pe calea respiraţiei) orice formă de viaţă ne-reptiliană, ceea ce creează anumite probleme şi răspunsuri imune în organismul invadat. Aceasta duce la îngreunarea îndeplinirii misiunii, ba chiar în fazele avansate face ca victima să înceapă sa execute ordinele reptilienilor. Legiunea de Argint dispune de un sistem automatizat prin care, orice membru care îşi pierde voinţa proprie este instantaneu adus inapoi pe navele Legiunii şi carantinat imediat pentru decontaminare, aşa încât nu se ajunge niciodata la această ultimă fază extremă.
La revenirea din această misiune, toţi participanţii au trebuit să se afle în carantină timp de minim o zi, pentru decontaminarea de aceşti paraziţi care le invadaseră corpul, mai ales atunci când dădeau semne de comportament nefiresc, aberant. Este o procedură standard, care se respectă fără excepţie.
În încheierea acestui interviu, Tolec subliniază cât de traumatizantă este această intervenţie nedorită a reptilienilor din sistemele Draco şi Hidra şi a Micilor Cenuşii din Sirius B. Pământul a suferit foarte mult de pe urma lor, de foarte mult timp.
Tanaath mulţumeşte, în numele Legiunii de Argint, celor care i-au adus la cunoştinţă despre această staţie reptiliană uriaşă, şi care a fost acum distrusă în totalitate.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu